Tânărul doctor Joseph Mortimer Granville
(Hugh Dancy) ajunge asistentul unui medic specialist în problemele
femeilor. Granville e cel care ajunge să inventeze vibratorul undeva
prin anii 1880, în Anglia Victoriană. Robert Dalrymple, medicul cel în
vârstă la cabinetul căruia se angajează Granville ca asistent e convins
că lucrează la un tratament de a vindeca femeile de isterie. Presupusa
dereglare psihică nu e decât starea ursuză şi iritată pe care o au
femeile de toate vârstele care nu sunt satisfăcute sexual de partenerii
lor nepăsători.
Isteria era o presupusă boală de care femeile erau tratate de pe
vremea lui Hippocrate până în Anglia Victoriană, iar tratamentul, deşi
era vorba de masturbare, era considerat a fi o procedură medicală de a
decongestiona un sistem reproducător blocat. Femeile erau sfătuite să nu
încerce să facă singure procedura fiindcă aceasta era "treabă de
bărbat, potrivită numai pentru soţi şi medici”, potrivit lui Avicenna,
fondatorul medicinei moderne timpurii. Femeile erau considerate bolnave
de isterie atunci când aveau simptome ca anxietate, insomnie,
iratibilitate, nervozitate, reţineau lichide sau aveau fantezii erotice.
Fiindcă Robert Dalrymple, medicul cel în vârstă, recunoaşte că nu are
destule mâini pentru a putea trata toate pacientele de isterie, tânărul
său asistent începe să lucreze la un ajutor mecanizat care să le
vindece pe paciente. Invenţia vibratorului, care e numit iniţial
"ştergător de praf”, e posibilă cu ajutorul unui om de ştiinţă,
interpretat de Rupert Everett.
Fiica medicului Dalrymple (Maggie Gyllenhaal) e printre primele femei
care realizează că această invenţie mecanică înseamnă emancipare şi
libertate pentru femei. Între tânărul medic şi fiica medicului mai în
vârstă se naşte o idilă, care seamănă cu îmblânzirea scorpiei.